marți, 9 iunie 2009



Într-un document din chiar interiorul cetatii, datat 1397-1398, ea este numita Holavnic, denumire care mai apare în 1531 si într-o harta a lui J. B. Homan (sec.XVII) sub forma Cholownic, alaturi fiind si notatia: Nicopolis Minor. 
Pe baza unui document al lui Alexandru Aldea (1432) ce mentioneaza cetatea/localitatea Pirgos, si bazându-se de asemenea pe denumirea “Turnu” ce în greceste ar avea forma Pyrgos, s-a încercat identificarea locului numit de Aldea cu “Nicopolul Mic”.
      S-a încercat localizarea cetatii Turris, mentionata de Procopius în lucrarea De bello gothico, la Turnu Magurele, dar dintre lucrarile de restaurare si acelea de edificare integrala – amintite în De aedificiis – pe care Iustinian le-a întreprins pe limes-ul danubian, nici una nu poate fi plasata în situl de la Turnu. 
Grigore Florescu, în sapaturile efectuate aici a crezut ca poate distinge o etapa romana, din perioada lui Constantin cel Mare, dar aprecierea s-a bazat pe câteva fragmente mici de ceramica atipica ce au fost datate ca apartinând epocii romane. Alte elemente folosite pentru datare sunt tehnica în care au fost realizate zidurile primei faze. Dupa parerea lui Gr. Florescu, zidul de incinta ar fi un compromis între opus quadratum si opus incertum, ceea ce ar denota ridicarea lui în epoca romana târzie (sec.IV), iar despre data la care ar fi fost parasita fortificatia ne vorbeste un ciob databil în secolele marilor migratii (sec.VI-VII) (1). Sapaturile efectuate de Gh. I. Cantacuzino, Anisoara Sion si G. Gâscan au dovedit stratigrafic ca în fapt nu se poate vorbi de existenta unei constructii romane de secol IV.